Morile de porumb de pe marginea raurilor de munte exista din cele mai vechi timpuri. Tehnica de constructie nu s-a schimbat in ultimele doua milenii. De fapt, actualele mori au fost construite exact pe locurile celor de dinaintea lor.
        Rotile actionate de forta apei erau confectionate din lemn, iar mai tarziu au fost inlocuite cu roti de metal. Lagarul care sustine miscarea de rotatie a ramas tot din cremene alb, si este cea mai sigura solutie, pentru ca aici rulmentii nu pot rezista. Faina produsa are un gust inconfundabil. Bobul de porumb este macinat de pietre cu o viteza mica, fata de cea a morilor moderne actionate electric, iar localnicii spun că este "cea mai buna faina din lume".
        La inceput moara era proprietatea a 16 pâna la 20 de familii din sat, care au contribuit la construirea ei. Pe baza unei intelegeri nescrise, fiecare familie are apoi dreptul la un anumit numar de ore de macinat pe saptamana. Acest "rând la moara" se poate vinde sau se poate lasa mostenire. O zi din luna este rezervata pentru intretinerea morii si atunci fiecare familie care are ore la moara este obligată sa trimita pe cineva la muncă, in caz contrar fiind exclusa de la rand. Pietrele de moara sunt executate de mesteri pietrari si, datorita uzurii, ele trebuiesc periodic "ferecate", operatie de finete pe care doar cunoscatorii sunt chemati sa o faca.